Doctor care pleacă din țară: ”Când am dat la facultate, am fost sfătuit să nu merg la medicină dacă nu am bani sau pile! Am spus atunci că sunt prostii. Nu sunt prostii deloc!”

luni, 24 octombrie 2016, 6:28

• Lista cu nume pocite nu e decât ”o bucățică a problemei”, explică un medic.
• El spune că nu rezidenții care își cumpără cu 100 de euro un nume modificat la concurs sunt problema, ci profesorii care conduc multe dintre comisii.
• ”Profesorii stăpînesc medicina din România. Ei ajung să câștige și 40.000 de euro pe lună, bani nedeclarați, fără impozite”. 
• ”Iar problema cea mai mare e că ni se blochează orice dezvoltare profesională”, spune un medic din Cluj, care pleacă să profeseze în străinătate și povestește cum merge sistemul.
• Ministerul Sănătății va anunța în curând noi criterii pentru managerii de spital și șefii de secție, prin care vrea să reformeze exact sistemul descris și acuzat de doctor.
• Pentru prima oară ”profesorii – șefi de secție” vor fi angajați prin concurs!

de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Așa cum se întâmplă cu mulți dintre medici, a cerut anonimat.

”Plec în curând în străinătate, dar va mai dura până când nu vor putea să-mi facă rău”, spune doctorul din Cluj.

– Ați văzut cum arată listele cu numele pocite pentru concursul de specialitate? Care e, de fapt, miza?
-Miza e să pici la un anumit profesor doctor sau să eviți un alt profesor doctor. Profesorii sunt, de fapt, șefii sistemului românesc de sănătate.

2.000 de lei în medie câștigă pe lună, din salariu, un medic rezident

-Ce înseamnă asta, pe înțelesul publicului?
-Știu foarte bine și oamenii! Pacienții simt asta imediat după ce intră într-un spital. ”Domnul profesor” este regele. Profesorii au cele mai luxoase rezerve și cele mai bune saloane din spitale. Cu ei se începe renovarea. Echipamentele medicale cele mai bune tot la ei ajung. ”Domnul profesor” are voie să facă CT-uri, RMN-uri sau alte analize scumpe pacienților, noi nu!

”Nici când ies la pensie, profesorii nu-și pierd privilegiile. Ei profesează în continuare, au același statut” Medic care s-a decis să plece din țară

-Discutăm totuși despre oameni cu un prestigiu enorm venit în urma unor realizări de-o viață.
-În anumite cazuri este un prestigiu meritat. În altele, nu! Dar, în nici unul dintre cazuri, nimic nu le dă dreptul profesorilor să păstreze sistemul așa cum e. Credeți că acești profesori vor să se schimbe ceva în sistemul și în privilegiile lor?! Uitați-vă pe numele șefilor de comisii la examenul despre care ați scris! Acolo îi veți vedea.

”Ce ați publicat voi cu listele aranjate pentru examen e o bucățică a problemei. Cea mai dură dictatură academică e la UMF Timișoara. Urmează apoi București, Iași și Cluj, Tg. Mureș, Craiova” Medic care s-a decis să plece din țară

-Nu sunteți prea pornit pe acești profesori, mai ales pe fondul plecării din țară, care e totuși o opțiune personală? Ce numiți sistem și privilegii?
-Toate angajările și promovările depind de profesori. Tot ce mișcă în spitale e controlat de profesori. Dacă ți-au surâs zeii și ajungi în secția lui, îți dă un pat, două, patru sau nici unul. El îți poate lua operația dacă i se pune pata. Spune că e prea grea pentru tine. Dacă-l superi, nu mai operezi deloc.

15.000 de medici au plecat în străinătate în ultimii 15 ani, conform aceleiași surse

50.000 de doctori profesează în România, conform Colegiului Medicilor

”Eu, de exemplu, am terminat în același timp cu fata profesorului. Pentru ea s-a găsit imediat post, deși s-a încălcat legea, apoi s-a găsit post și pentru ginere. Eu trăiesc și acum din gărzi. În timp ce colega mea, care nu mă depășea ca rezident, câștigă acum experiență pentru că operează, eu stagnez” Medic care s-a decis să plece din țară

-E atât de mare frustrarea în rîndul medicilor tineri?
-Sigur! Dacă ajung să ne decidă cariera? Se spune că sunt puțini medici. Tot profesorii jonglează și cu posturile de medici. Dacă managerul le spune că scoate un post la concurs, șeful cu restul echipei îi spune că nu e nevoie, că se descurcă așa. De fapt, nu doresc să împartă la mai mulți șpaga! Și le plac gărzile! În schimb, când e vorba de o rudă sau obligație mare imediat se face loc.

-Care sînt câștigurile?
-Pentru un medic rezident anul I, salariul este acum, după majorare, în jur de 1.900 lei, iar la terminare ajunge la 2.300 lei, un medic specialist se apropie de 3.000 lei. Să vorbim acum despre veniturile profesorilor, care adună 10.000 de lei pe lună de la UMF, ca șefi de secție mai aduc 6.000 lei la care se adaugă sporuri. Toți lucrează și în privat, de unde mai adună 4.000 lei. Acestea sunt veniturile oficiale.

-Și celelalte venituri?
-Cum credeți că m-am simțit când o colegă favorizată a venit la mine și mi-a spus că și-a cumpărat o motocicletă Harley-Davidson de 15.000 euro? Și apoi și soțul ei. Cum mă simt eu? Că ea a primit o șansă, iar eu mă târăsc în acest sistem infect. Când am dat la facultate, am fost sfătuit să nu merg la medicină dacă nu am bani sau pile. Am spus atunci că sunt prostii. Nu sunt prostii deloc. Acesta e adevărul! Doresc să explic cum funcționează sistemul medical pentru a înțelege cu ce și cu cine vă luptați. Și voi, presa, și pacienții.

11 medici pe zi a fost ritmul cu care s-a plecat în străinătate în 2015, adică 4.000, în condițiile în care în sistem intră în jur de 3.000 pe an

-Insistați pe cuvântul profesori, deși ei sunt și medici, și șefi de secție.
-Pentru că actorii principali sunt Universitățile de Medicină și Farmacie, care sunt niște organisme compacte și extrem de puternice. Toți cei care se află în aceste instutuții de învățământ sunt medici care lucrează și în clinicile de stat, iar în mare parte și în privat. Ei sunt, înainte de orice, profesori. Așa își construiesc puterea.

-Cum?
-Spitalele sunt împărțite în două categorii: centre universitare și celelalte. Primele depind în totalitate de UMF-uri, șefii de secții sunt profesorii universitari, iar toate persoanele de decizie din spitale sunt cadre UMF. Spitalele județene sunt dependente de centrele universitare deoarece sunt subfinanțate.

-Atât de puternice sunt facultățile de medicină?
-Nici nu vă imaginați! Practic, UMF-urile controlează tot ce mișcă în sistemul medical prin profesori, acești ”old boy network”, care constituie rețeaua de trafic de influență. Reprezintă centrul de forță, care nu pare ilegal, dar de care tu, ca student, rezident, medic, depinzi în totalitate. Profesorii dețin toate funcțiile de conducere și de decizie.

-Alți factori pe putere mai sunt?
-Da. În ierarhie urmează Direcțiile de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății, acesta din urmă organizând toate concursurile de rezidențiat, specializare, ale căror comisii de examinare sunt conduse numai de profesori UMF. Cum e concursul despre care ați scris.

-Și altcineva?
-Ultimul mare actor este Colegiul Medicilor, care este o organizație neguvernamentală și nonprofit și care certifică și urmărește activitatea medicilor. Aici se regăsesc din nou membri ai UMF. Într-un caz de malpraxis, procurorul merge la IML, dar drumul cel important este cel de la CMR. Tot CMR îți dă și certificatul de bună practică medicală – good standing, de care ai nevoie dacă dorești să lucrezi în afara țării. Așa te pot bloca dacă doresc.

-Care este miza financiară la negru?
-Acum despre șpagă, pe care o primesc toți. Vorbesc despre șpaga de la Cluj, care probabil că e mai mică decât la București. Doctorii care condiționează actul medical sunt undeva între 5-10%. Nu trebuie să vă fie frică de medici pentru că majoritatea dintre ei sunt oameni cu conștiința curată și își respectă pacienții. Chirurgii primesc cele mai mari atenții, dar diferă în funcție de specialitate. Cei mai fericiți sunt chirurgii cardiologi, fiind urmați de ginecologi și urologi. Recunosc că și eu iau spagă, îmi completez veniturile lunare cu 2.500 lei, dar altfel nu aș putea trăi decent.

”Iau șpagă 2.500 de lei pe lună și salariul este unul dintre motivele pentru care plec. Dar umilința și imposibilitatea de a progresa profesional, din cauza clanurilor profesorilor, sunt primele motive” Medic care s-a decis să plece din țară

-Și cum vă simțiți?
-Eu nu vreau șpagă, sunt împotriva șpăgii, care mă înjosește, îmi e rușine de mine… Vă mai spun ceva. Rezidenții nu iau prea mulți bani din șpagă, undeva între 1.500 și 2.000 lei pe lună, dar chiar fac treabă în spitale, se ocupă de pacienți. Ei nici nu cer, dar primesc cât li se oferă. Cei mai bogați sunt cei de la oncologie, care ajung și la 10.000 lei pe lună.

-La cât ajung sumele profesorilor?
-Să revenim la profesori și la cât primesc ei șpagă pe lângă cei 20.000 de lei din salariul de la UMF și spital. La spital au cel puțin 10 pacienți pe zi la ușă, la cabinet. Pe 4 îi internează. Fiecare vine cu 200 lei în plic. Înmulțim cu 25 de zile și ajungem la 50.000 lei pe lună. Dacă adăugăm și șpaga pentru operație, punem o medie de 3.000 lei, iar chirurgii buni fac și câte 70-80 de intervenții pe lună, unde ajungem? La 200.000 de lei pe lună. Peste 40.000 euro, fără impozit. Un profesor din Marea Britanie sau Germania ajunge, poate, la 10.000 euro, dar impozitați. Aceștia sunt profesorii care controlează tot sistemul!

Ce vrea să facă ministerul? ”Introducem concursul și la șefii de secții”

Ministerul Sănătății va modifica statutul celor care conduc spitalele din România. Anunțul este așteptat în această săptămână ”și va stârni, cu siguranță, furia celor vizați”, susțin surse din minister.

Managerii vor avea o agendă economică a responsabilității lor și nu e nevoie să fie profesori în medicină sau medici specilaliști ca acum. ”Un director de la un mare spital din SUA sau Germania n-ar putea fi numit acum manager în România pentru că nu are o hârtie de la UMF. Vom schimba acest lucru”, a explicat ministerul.

Ceea ce ministrul Vlad Voiculescu n-a anunțat încă, și va fi, de fapt, cea mai dură modificare, va fi că va trebui ca șefii de secție, unde intră majoritatea profesorilor despre care vorbește medicul care a decis să plece din țară, să dea examen!

Este prima oară cînd profesorii – șefi de secție vor da examen pentru postul lor din spital.